Memoria, sau mai bine zis, memoria buna, este cu siguranta ceea ce ne face oameni. Fara aceasta capacitate de a stoca informatii in colturile creierului nostru si de a le recupera atat voluntar, cat si involuntar, nu numai ca nu ne-am mai putea desfasura activitatile zilnice, dar nu am stii cine suntem sau cine sunt oamenii din jurul nostru.
Aceasta proprietate incredibila a creierului prin care ne amintim informatia, este sub forma de impulsuri nervoase, fiind stocata in neuronii nostri asteptand sa iasa din nou nu este doar un fenomen fascinant, dar biologia din spatele acestui fenomen ramane printre cele mai mari mistere ale stiintei.
Neurologii si psihologii continua sa lucreze pentru a intelege ce se intampla in sistemul nostru nervos central si pentru a afla unde sunt „stocate” mesajele, care pot ramane adesea neschimbate de ani sau decenii.
Chipuri, nume, evenimente, mirosuri, arome, fraze, povesti, imagini… Memoria este ceva foarte complex, deoarece suntem capabili sa stocam informatii foarte diferite si sa facem asta in moduri foarte diferite. Din acest motiv, psihologii si alti profesionisti au propus o clasificare a memoriei in functie de parametri specifici . Si tocmai asta vom analiza in articolul de astazi.
Cate tipuri de memorie exista?
Inainte de a incepe, trebuie sa fim clari ca memoria cuprinde absolut totul. De la cunoasterea numelor prietenilor nostri pana la memorarea tabelului periodic pentru orele de chimie. Orice lucru care implica stocarea (si recuperarea) informatiilor , indiferent de forma sub care se afla sau de cat de complex este, este legat de memorie. Prin urmare, avand in vedere imensitatea sa, este important sa se prezinte tipurile de memorie in functie de diferiti parametri.
Nu exista un consens clar cu privire la care este cel mai potrivit. Prin urmare, in articolul de astazi le vom prezenta pe toate. Sau cel putin cel mai important. In acest sens, memoria poate fi clasificata in functie de continutul informatiei, de durata, de gradul de constiinta si de directia in timp .
1. Memoria in functie de continutul ei
Prima clasificare se refera la natura informatiilor pe care le stocam, adica la modul in care urmeaza sa fie memorat continutul. In functie de asta, nu numai ca obtinem urmatorul clasament, dar vedem de ce unele lucruri sunt mai usor de memorat decat altele.
1.1. Memoria semantica
Memoria semantica este ceea ce ne raportam in mod normal la conceptul general de „memorie”, deoarece acest tip este unul care se refera la capacitatea de a stoca cunostinte. Cu alte cuvinte, este acea memorie pe care o sporim in viata noastra academica , de la scoala la universitate. Este ceea ce intelegem in mod traditional ca memorare, deoarece consta in „salvarea” informatiilor prezente in manuale (sau in alte resurse academice) care nu au nicio implicatie in viata personala dar pe care trebuie sa le surprindem ulterior intr-un examen cu speranta ca vor ramane. pentru noi.intotdeauna in creierul nostru.
1.2. Memoria episodica
Memoria episodica reprezinta un tip de memorie care se intampla fara ca noi sa avem senzatia ca facem o munca de stocare a informatiilor. Si este ca aceasta memorie este cea care este legata de amintirea evenimentelor importante din viata noastra , deoarece este bine cunoscut faptul ca emotiile puternice (atat pozitive, cat si negative) activeaza procesele neurologice care culmineaza cu pastrarea acelei amintiri in memorie.
1.3. Memoria instrumentala
Ati auzit vreodata de „mersul pe bicicleta nu se uita”? Acest lucru este absolut adevarat datorita acestui tip de memorie. Memoria instrumentala se refera la stocarea informatiilor procedurale, adica in mod inconstient. Cand creierul nostru invata sa faca ceva in mod automat (fara sa se gandeasca la cum sa o faca in mod activ) este pentru ca ceea ce este necesar pentru a realiza aceasta actiune este bine ancorat in memoria noastra. Din acest motiv, cele mai de rutina lucruri precum mersul pe jos, conducerea, patinajul, mersul cu bicicleta si chiar cantatul la instrumente, in ciuda faptului ca sunt functii foarte complexe in suflet, devin ceva automat care nu se uita niciodata.
1.4. Memoria fotografica
Memoria fotografica, dupa cum sugereaza si numele, este una in care informatiile pe care le stocam sunt vizuale. Atunci cand suntem capabili sa proiectam in mintea noastra imagini (adesea cu multe detalii) sau evenimente pe care le-am trait, este pentru ca acest tip de memorie actioneaza.
1.5. Memoria topografica
Memoria topografica este o capacitate esentiala de a ne orienta in spatiu . Si este ca acest tip de memorie consta in stocarea (si recuperarea) informatiilor despre drumuri, ceea ce ne permite sa ne amintim trasee si, desi pare evident, sa stim mereu cum sa ajungem acasa.
2. Memoria dupa durata ei
Dupa cum bine stim, amintirile nu raman intotdeauna in memoria noastra pentru aceeasi perioada de timp. Sunt evenimente sau informatii pe care le dobandim si pe care le uitam instantaneu, altele care se mentin pentru o perioada mai mult sau mai putin lunga si, in sfarsit, altele care nu sunt uitate niciodata. Sau aproape niciodata. In acest sens, putem clasifica memoria in felul urmator.
2.1. Memoria senzoriala
Memoria senzoriala se refera, mai mult decat la faptul ca este o informatie care este captata prin simturi, la faptul ca este cea mai scurta. Cu fiecare secunda care trece primim o cantitate incredibila de stimuli senzoriali: auditivi, vizuali, olfactivi, gustativi si tactili. Acestea servesc pentru a comunica cu mediul care ne inconjoara si actioneaza in consecinta, dar creierului este imposibil sa-si aminteasca totul. Prin urmare, daca aceasta informatie senzoriala pasiva nu este legata de un eveniment puternic din punct de vedere emotional, aceste mesaje senzoriale dispar dupa o perioada scurta de timp . De fapt, memoria senzoriala este atat de scurta incat avem tendinta de a uita majoritatea stimulilor pe care ii experimentam la mai putin de o secunda dupa ce i-am simtit.
2.2. Memorie de scurta durata
Memoria de scurta durata este ceva mai complexa decat cea anterioara, dar nu dureaza mult mai mult. De fapt, memoria pe termen scurt este cea care „stocheaza” informatii pana la un minut dupa ce le-a capturat. Si daca da, pentru ce este? Este foarte important deoarece este tipul de memorie care ne permite sa analizam ceea ce traim, de la o experienta personala la un paragraf dintr-o carte de biologie. In acest sens, memoria de scurta durata necesita putin efort, dar daca dorim ca informatia sa fie stocata o perioada lunga de timp, trebuie sa facem o treaba constienta pentru a o retine. Memoria de scurta durata ne ofera o fereastra de timp ingusta (dar esentiala) pentru a asocia ceea ce se intampla in jurul nostru, a o analiza si a o duce la nivelul memoriei adevarate: memoria pe termen lung.
2.3. Memoria pe termen lung
Memoria pe termen lung este ceea ce intelegem ca atare „memorie”. Si este ca acest tip de memorie, pe langa faptul ca este cel care ne permite sa stocam informatii si amintiri pentru o perioada lunga de timp (uneori chiar pentru o viata, daca o legam de emotii) si sa nu se deterioreze in timp, spre deosebire de mai sus, are capacitate de stocare nelimitata . De mentionat este faptul ca momentul in care mesajele stocate fac „saltul” si se consolideaza in memoria de lunga durata este in timpul somnului. De aici si importanta de a dormi corect.
3. Memoria dupa gradul de constiinta
Dupa cum stim deja, exista amintiri stocate in creierul nostru pe care trebuie sa facem un efort sa le recuperam, in timp ce altele ne revin in minte „din neatentie”. In functie de faptul ca exista sau nu intentionalitate in recuperarea informatiilor, avem urmatoarea clasificare.
3.1. Memoria implicita
Memoria implicita este acel tip de memorie in care regasirea informatiei are loc inconstient , adica fara intentie. Aici sunt incluse atat formele memoriei instrumentale (retineti ca a fost cea care a explicat ca nu trebuie sa uitam niciodata sa mergem pe bicicleta), cat si amintirea unor evenimente cu impact emotional, atat negative, cat si pozitive. Cu alte cuvinte, memoria implicita este cea care ne permite sa facem actiuni in mod automat (fara a fi nevoie sa facem efortul de a ne aminti cum se fac) si cea care ne face sa vizualizam amintiri sau experiente, chiar daca uneori sunt dureroase.
3.2. Memoria explicita
Memoria explicita este acel tip de memorie in care regasirea informatiei are loc in mod constient, adica aici exista o intentie si o vointa de a aminti ceva anume. Ori de cate ori trebuie depus un efort pentru a recupera informatii, este pentru ca avem de-a face cu acest tip de memorie. Aceasta nevoie de a lucra pentru a retine ceva se datoreaza de obicei faptului ca memoria a fost stocata fara a o lega de vreo emotie, asa ca recuperarea ei este mai complicata. In domeniul academic, este forma memoriei pe care o antrenam cel mai mult.
4. Memorie in functie de directia ei temporala
In sfarsit, memoria poate fi clasificata in functie de directia ei temporala, avand astfel memorie retrospectiva si prospectiva. Poate suna complicat, dar este mai simplu decat pare. Sa-i vedem.
4.1. Memoria retrospectiva
Memoria retrospectiva este, in linii mari, amintirea in care calatoresti in trecut . Numele lui o indica deja. Aceasta inseamna ca include toate acele procese prin care ne amintim drumul catre un loc, programa unui examen, numele cuiva care lucreaza in compania noastra, evenimente din viata noastra… Toate acele informatii la care trebuie sa „calatoresti”. trecutul” de regasit. Face parte din memoria retrospectiva.
4.2. Memoria prospectiva
Memoria prospectiva este, asadar, acea amintire in care te muti in viitor . Aceasta se refera la momentul in care, in prezent, suntem constienti ca trebuie sa ne amintim ceva, asa ca facem un efort pentru a stoca acele informatii in mintea noastra. Trebuie sa ne „amintim ca trebuie sa ne amintim” ceva. Trimiterea unui email, solicitarea unei intalniri cu un client, efectuarea unei achizitii, ridicarea copiilor de la scoala… Toate informatiile pe care le stocati „calatorind in viitor” fac parte din memoria prospectiva.